Capitaluri proprii negative: ce înseamnă și de ce te pun în gardă

Când o firmă are capitaluri proprii negative, datoriile îi depășesc tot ce are. Cum se ajunge aici, când e o situație trecătoare, când e un semnal serios și cum găsești automat astfel de parteneri.

Mihai Gabriel OanceaRedacția Bilanț API
Publicat
Timp de citire
6 min de citit
Cuvinte
1.056 cuvinte
Birou gol, cu scaunele strânse pe mese
Birou gol, cu scaunele strânse pe mese · Fotografie: Mikhail Nilov, Pexels
Cuprins
  1. Ce înseamnă, concret
  2. Cum se ajunge aici
  3. De ce contează pentru tine
  4. Când nu e chiar atât de grav
  5. Cum le prinzi automat
  6. Ce faci cu un astfel de partener

Dacă ar fi să mă uit la o singură cifră din bilanțul unui partener, m-aș uita la semnul capitalurilor proprii. Cât timp e plus, firma are o rezervă, oricât de mică, între ce are și ce datorează. Când trece pe minus, rezerva s-a dus. Firma merge mai departe, dar în întregime pe banii altora: furnizori, bănci, stat, asociați.

Pușculiță spartă pe o masă de lemn
Fotografie: RDNE Stock project, Pexels

Ce înseamnă, concret

Capitalurile proprii sunt diferența dintre active și datorii. În ele intră capitalul social, rezervele, profiturile nedistribuite și pierderile acumulate. Când pierderile adunate în timp depășesc capitalul social și rezervele, capitalurile proprii trec sub zero.

capitaluri proprii = active totale - datorii totale
capitaluri proprii < 0   ⇔   datorii > active

Pe românește: dacă firma și-ar vinde azi toate activele la valoarea din bilanț, tot n-ar avea din ce să-și plătească toate datoriile. Creditorii care vin ultimii la rând rămân cu paguba.

Cum se ajunge aici

Cel mai des, din pierderi repetate. Câțiva ani pe minus mănâncă foarte repede un capital social mic, iar la un SRL cu capital simbolic ajunge un singur an slab.

Al doilea drum e mai surprinzător: dividende scoase prea agresiv. Asociații iau profitul an de an, iar la primul an cu pierdere firma nu mai are nicio rezervă. Capitalurile devin negative deși firma a fost profitabilă aproape tot timpul.

Al treilea e foarte des la firmele mici și la start-up-uri. Asociații nu majorează capitalul social, ci împrumută firma. Banii apar la datorii, nu la capitaluri. Firma poate avea capitaluri negative deși principalii ei creditori sunt chiar asociații, care n-au de gând să-și ceară banii înapoi prea curând.

Și mai sunt investițiile mari de la început. O firmă nouă care construiește o fabrică sau dezvoltă un produs poate avea pierderi mari, planificate, în primii ani. Acolo contează ce urmează: dacă vânzările cresc și pierderile scad, capitalurile se pot reface.

De ce contează pentru tine

Dacă ești furnizor și firma intră în insolvență, creanța ta concurează cu toate celelalte, iar activele nu ajung pentru toată lumea. Băncile și IFN-urile tratează în majoritatea politicilor de creditare capitalurile negative ca motiv de respingere sau de garanții suplimentare. La achiziții publice și finanțări, multe documentații cer o situație financiară sănătoasă, iar capitalurile negative pot descalifica o firmă, inclusiv un partener de consorțiu.

Pentru asociați e și o chestiune juridică. Legea societăților are prevederi pentru situația în care activul net scade mult sub capitalul social și îi obligă să decidă: refac capitalul, îl reduc sau dizolvă firma. Detaliile le discuți cu un avocat sau un contabil.

Responsabil de credit care analizează dosarul unui client
Fotografie: Andrea Piacquadio, Pexels

Când nu e chiar atât de grav

Capitalurile negative nu înseamnă automat că firma nu-și plătește facturile. Primul lucru pe care îl verific e tendința: capitaluri încă negative, dar în refacere, cu profit în ultimii doi ani, arată o firmă care iese din probleme. Al doilea e mărimea găurii. Minus zece mii de lei la o firmă cu vânzări de milioane e cu totul altceva decât minus un milion la una cu vânzări de două sute de mii.

Apoi, cine sunt creditorii. Dacă datoriile sunt mai ales împrumuturi de la asociați, riscul pentru un furnizor din afară e mai mic decât pare. Bilanțul public nu arată însă împărțirea asta, așa că o afli doar din discuția cu firma sau din documentele pe care ți le dă.

Și datoriile la stat. O firmă cu capitaluri negative care apare și pe listele ANAF de restanțe, cu sume în creștere, e un caz mult mai serios decât una fără restanțe. Situația la stat o vezi în API-ul Datorii ANAF, care arată totalul de pe cea mai nouă listă, bugetele și direcția față de lista anterioară.

Cum le prinzi automat

API-ul Bilanț întoarce câmpul capitaluri pentru fiecare an din 2008 încoace, lângă datorii, profit_net și pierdere_neta. Iată o verificare pe ultimii ani, pe care o rulezi în sandbox fără să consumi credite (îți trebuie doar o cheie API, deci un cont gratuit, fără card):

import requests

BAZA = "https://www.bilantapi.ro/api/sandbox/v1"
ANTETE = {"X-API-KEY": "cheia-ta"}

def capitaluri_pe_ani(cui, ani):
    rezultat = {}
    for an in ani:
        r = requests.get(f"{BAZA}/bilant/{cui}/{an}", headers=ANTETE)
        if r.status_code == 200:
            rezultat[an] = r.json()["data"]["date"].get("capitaluri")
    return rezultat

serie = capitaluri_pe_ani("90000010", range(2020, 2024))
negative = [an for an, v in serie.items() if v is not None and v < 0]

if len(negative) >= 2:
    print("Capitaluri negative în mai mulți ani:", negative)
elif negative:
    print("Capitaluri negative într-un an: verifică tendința.")
else:
    print("Capitaluri pozitive în toți anii verificați.")

Cifrele fiecărui an sunt în data.date. Pentru un portofoliu mare n-aș cere anii pe rând: ruta completă /bilant/{cui} îi întoarce pe toți la 1 credit.

Ruta /risc (3 credite) adaugă scorul de la 0 la 100, clasa de la A la E și factorii care au contat; scor mare înseamnă risc mic. Capitalurile negative apar acolo ca semnal critic, CAPITAL_NEGATIV, care plafonează scorul la 34, deci în clasa E. CAPITAL_SUB_JUMATATE te avertizează mai devreme, când capitalurile au scăzut sub jumătate din capitalul subscris vărsat, și mi se pare cel mai util dintre cele două, pentru că îți lasă timp. Firmele în insolvență sunt plafonate la clasa E pentru anii de la deschiderea dosarului încoace. Calculul complet e în metodologia scorului de risc.

Ce faci cu un astfel de partener

Cu un client nou, cer plată în avans, la livrare sau cu garanție, iar termen de plată doar după un istoric bun de plăți. Dacă un client existent îți cere amânarea unei plăți, cere-i în schimb un calendar de plată scris și, unde se poate, o garanție; un partener cu capitaluri negative are puține alte surse de bani. Pentru clienții existenți în general, reduci expunerea treptat, urmărești restanțele la stat în fiecare trimestru și citești bilanțul următor imediat ce apare.

Dacă firma e furnizorul tău, gândește-te la o alternativă pentru componentele critice, pentru că un furnizor fragil poate opri livrările fără avertisment. Iar dacă e partener de consorțiu, verifică cerințele documentației înainte să depuneți oferta împreună.

Semnul capitalurilor e un filtru ieftin și îl poți trece peste toată lista de clienți o dată pe an, după sezonul de depunere a bilanțurilor. Rutele sunt pe pagina API-ului Bilanț. Cu cele 250 de credite gratuite de la înregistrare, fără card, verifici toți anii pentru 250 de parteneri.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă că o firmă are capitaluri proprii negative?

Că datoriile ei depășesc valoarea din bilanț a tuturor activelor, de obicei din cauza pierderilor adunate în timp.

Dacă are capitaluri negative, firma e în insolvență?

Nu neapărat. Insolvența ține de incapacitatea de a plăti datoriile scadente. Capitalurile negative sunt însă un semnal de risc ridicat.

De unde aflu capitalurile proprii ale unei firme?

Din bilanțul anual public. În API-ul Bilanț sunt în câmpul capitaluri, pentru fiecare an din 2008.

Despre autor

Mihai Gabriel Oancea

Redacția Bilanț API

Scrie pentru BilantAPI despre bilanțurile firmelor din România și despre cum se lucrează cu datele financiare.