Profitul net vs. EBITDA: cât poți calcula din bilanțurile publice

O firmă de transport cu flotă nouă, cumpărată pe credit, poate încheia anul pe pierdere și totuși să facă bani frumoși din curse. O alta, cu profit net arătos, poate scoate prea puțin din activitatea de bază și să trăiască din venituri excepționale. Aici se desparte profitul net de EBITDA. Primul e cifra pe care o vezi în bilanțul public, al doilea e cifra din orice prezentare pentru investitori. Dacă le amesteci, compari mere cu pere și nici nu-ți dai seama.

Ce măsoară fiecare

Profitul net e ce rămâne după toate cheltuielile: materii prime, salarii, chirii, amortizare, dobânzi și impozit pe profit. E rezultatul „de jos” al contului de profit și pierdere, cifra din care se pot plăti dividende sau se poate reinvesti. În bilanțurile publice apare fie ca profit, fie ca pierdere, niciodată amândouă.

EBITDA înseamnă profitul înainte de dobânzi, impozit, depreciere și amortizare. Scoate din calcul felul în care e finanțată firma (dobânzile), fiscalitatea (impozitul) și politica de amortizare, ca să rămână doar cât câștigă din operațiuni. Analiștii îl folosesc când compară firme cu datorii foarte diferite sau când evaluează o afacere.

Un detaliu pe care mulți îl află târziu: EBITDA nu e o mărime definită în reglementările contabile românești și nu apare ca atare în formularul de situații financiare. Se calculează.

Formula și ce îți lipsește

EBITDA = profit net
       + impozit pe profit
       + cheltuieli cu dobânzile
       + cheltuieli cu amortizarea și ajustările de valoare

Patru elemente. Datele publice ți le dau pe primele două. Situația financiară publicată are profitul sau pierderea brută și profitul sau pierderea netă, iar diferența dintre ele, în principal impozitul, o afli dintr-o scădere. Dobânzile și amortizarea nu sunt acolo. Le găsești doar în formularul complet depus de firmă, iar formularele simplificate ale firmelor mici pot fi și mai sărace în detalii.

Așa că din datele publice ajungi până la rezultatul înainte de impozit, nu până la EBITDA. Pentru un EBITDA exact îți trebuie formularul complet al firmei. Când analizezi multe firme deodată, lucrezi cu indicatorii pe care îi ai și știi exact ce reprezintă fiecare.

Ce îți dă direct API-ul Bilanț

API-ul Bilanț întoarce, pentru fiecare an din 2008 încoace, cifra_afaceri, profit_brut și pierdere_bruta, profit_net și pierdere_neta, plus structura bilanțului: active_imobilizate, active_circulante, datorii și capitaluri. În indicatori mai ai rezultat_net (cu semn), marja_neta, marja_bruta, roe, roa, lichiditate_curenta, grad_indatorare și capital_de_lucru.

Un nume care induce în eroare: marja_bruta din API e rezultatul brut, adică înainte de impozit, împărțit la cifra de afaceri. Nu e marja comercială din analiza de preț. Diferența dintre ea și marja_neta e, în principal, impozitul.

curl -H "X-API-KEY: cheia-ta" \
  https://www.bilantapi.ro/api/sandbox/v1/bilant/90000010/indicatori

În producție ruta e /api/v1/bilant/{cui}/indicatori, costă 2 credite și întoarce indicatorii pe ani. Exemplul de mai sus rulează în sandbox, pe CUI-ul de test 90000010, fără credite; sandbox-ul cere o cheie API, deci un cont gratuit, fără card. Anii vin în data.ani, fiecare cu an, tip_bilant și indicatori. Marjele, roe, roa și grad_indatorare sunt în procente. Un indicator care nu se poate calcula, de exemplu la o cifră de afaceri zero, vine null, nu 0, așa că tratează cazul ăsta în cod. Detaliile de calcul sunt în documentație.

Când îți ajunge profitul net

Dacă întrebarea e „poate firma asta să-mi plătească factura peste 60 de zile?”, profitul net, lichiditatea și capitalurile proprii spun aproape tot. O firmă care pierde bani de câțiva ani, cu datorii în creștere, e riscantă oricât de bine ar arăta EBITDA-ul ei.

Pentru decizii de felul ăsta, ruta /risc (3 credite) adună deja semnalele într-un scor de la 0 la 100 și o clasă de la A la E, cu factorii care au contat. Scor mare înseamnă risc mic: clasa A începe de la 80, clasa E e sub 35. Nu-ți trebuie EBITDA ca să știi că un client cu capitaluri negative și lichiditate slabă merită un termen de plată mai scurt.

Când nu îți ajunge

Evaluarea unei afaceri pentru cumpărare e altă poveste. Acolo te interesează câți bani poate face activitatea sub alt proprietar, cu altă finanțare, iar amortizarea și dobânzile contează mult. O firmă cu utilaje noi, luate pe credit, poate avea pierdere contabilă din cauza lor, deși operațiunile sunt profitabile.

Industriile cu multe active sunt locul unde profitul net înșală cel mai des. În transport, producție sau energie amortizarea e o cheltuială mare, iar două firme cu aceeași activitate pot arăta complet diferit la profit net doar pentru că una și-a cumpărat flota și cealaltă o închiriază. Semnalul că merită să sapi mai adânc: active_imobilizate mari față de cifra_afaceri.

Cum lucrez fără EBITDA pe sute de firme

Când am de trecut prin câteva sute de firme, mă uit la patru lucruri pe care le am sigur. Primul e marja netă pe mai mulți ani, pentru că o marjă constantă spune mai mult decât un an excepțional. Al doilea e evoluția rezultatului: ruta /evolutie dă creșterea de la an la an a rezultatului net (crestere_profit, calculată pe rezultatul cu semn), pe lângă cea a cifrei de afaceri. Rata medie anuală de creștere (cagr_ca) e calculată doar pentru cifra de afaceri, nu și pentru profit.

Al treilea e greutatea activelor imobilizate. Raportul dintre ele și cifra de afaceri îți spune dacă firma e intensivă în capital și dacă profitul net e probabil apăsat de amortizare. Al patrulea e gradul de îndatorare: cu cât e mai mare, cu atât dobânzile mănâncă o parte mai mare din rezultatul operațional.

Dacă o firmă iese intensivă în capital, cu marjă netă slabă și îndatorare mare, e probabil ca amortizarea și dobânzile să-i apese rezultatul. Pe ea o pui deoparte pentru analiza formularului complet. Pentru restul, profitul net și indicatorii din API sunt suficienți.

Greșelile pe care le văd des

Cea mai frecventă e să compari EBITDA-ul unei firme cu profitul net al alteia. Diferența dintre cele două măsuri poate fi mai mare decât diferența reală dintre firme, și concluzia iese pe dos.

A doua e să tratezi EBITDA ca bani disponibili. Utilajele se uzează și trebuie înlocuite, creditele trebuie rambursate, iar EBITDA le ignoră pe amândouă. A treia e să citești un singur an: o pierdere izolată, venită dintr-o investiție, înseamnă altceva decât pierderi trei ani la rând.

Iar pragurile pentru marje sau îndatorare rămân repere orientative. Valorile normale diferă mult între comerț, servicii și industrie, așa că un 3% marjă netă poate fi foarte bun într-un domeniu și slab în altul.

Rutele și câmpurile sunt pe pagina API-ului Bilanț. La înregistrare primești 250 de credite gratuite, fără card. La 2 credite pe cerere, scoți indicatorii pe ani pentru peste o sută de firme.