Cifra de afaceri a unei firme: de unde o iei și cum o compari de la un an la altul

5 milioane de lei cifră de afaceri. Pare o firmă solidă, până afli că acum trei ani vindea de două ori mai mult. Sau pare o firmă mică, până vezi că acum trei ani avea sub un milion. Cifra de afaceri e primul lucru la care se uită oricine când întreabă „cât de mare e firma asta?”, și pe bună dreptate: arată cât a vândut firma într-un an, înainte de orice cheltuială. Luată singură, însă, te poate duce exact în direcția greșită.

De unde o iei

Cifra de afaceri netă e un rând din contul de profit și pierdere, care face parte din situațiile financiare anuale depuse la Ministerul Finanțelor. Datele sunt publice, pe ani, din 2008 încoace. Numai că formularele s-au schimbat de câteva ori, așa că pentru un istoric de zece ani ai de pus cap la cap formulare diferite.

În API-ul Bilanț valoarea vine în câmpul cifra_afaceri, în lei, cu același nume în toți anii. Lângă ea ai profit_net, pierdere_neta și angajati, deci poți pune vânzările în context fără alte cereri.

Trei feluri de a compara anii

Creșterea de la an la an

Calculul pe care îl face toată lumea: cu cât a crescut sau a scăzut cifra de afaceri față de anul anterior, în procente.

crestere = (CA_an_curent - CA_an_anterior) / CA_an_anterior * 100

Îți arată anii de ruptură: un salt brusc, o scădere de un sfert, o revenire. Problema e că e foarte zgomotos. Un contract mare într-un singur an face ca anul următor să arate ca o prăbușire, deși firma a revenit doar la normal.

Rata medie anuală de creștere (CAGR)

CAGR îți spune ce ritm ar fi avut firma dacă ar fi crescut la fel în fiecare an. Netezește anii atipici și rezumă o perioadă întreagă într-un singur număr, ceea ce îl face bun pentru comparat firme între ele.

CAGR = (CA_final / CA_initial) ^ (1 / numar_ani) - 1

Atenție la numitor. Pentru cinci exerciții financiare, între primul și ultimul sunt patru intervale, deci numar_ani este 4. Am văzut de multe ori foi de calcul cu 5 acolo, și rezultatul iese mai mic decât e în realitate.

Comparația cu sectorul

Creșterea de 10% pe an arată bine pe hârtie. Dacă tot sectorul a crescut cu 25% în aceeași perioadă, firma a pierdut de fapt teren. Pentru asta îți trebuie mediana sectorului, la care ajung puțin mai jos.

Lasă API-ul să calculeze

Calculele de mai sus nu trebuie făcute de mână. Ruta de evoluție întoarce seria pe mai mulți ani (serie), creșterea de la an la an pentru cifra de afaceri, rezultat și angajați (evolutie.crestere_ca, crestere_profit, crestere_angajati) și rata medie anuală de creștere a cifrei de afaceri (evolutie.cagr_ca):

curl -H "X-API-KEY: cheia-ta" \
  https://www.bilantapi.ro/api/sandbox/v1/bilant/90000010/evolutie

Exemplul rulează în sandbox, cu date fictive și CUI-ul de test 90000010, așa că nu consumă credite. Sandbox-ul cere totuși o cheie API, adică un cont gratuit, fără card. În producție înlocuiești /api/sandbox/v1 cu /api/v1, iar ruta costă 2 credite. Dacă preferi să calculezi singur, bilanțul complet (GET /api/v1/bilant/{cui}) costă 1 credit și conține toți anii.

Două lucruri de știut despre calculul din API. cagr_ca se face pe tot intervalul disponibil, de la primul la ultimul an cu cifră de afaceri, și iese null dacă unul dintre capete e zero sau negativ. crestere_profit folosește rezultatul cu semn, nu doar profitul, ca un an pe pierdere să nu apară drept zero.

Dacă vrei doar doi ani anume, iată un exemplu în JavaScript care îi ia de pe ruta anuală și calculează CAGR-ul:

const baza = "https://www.bilantapi.ro/api/sandbox/v1";
const antete = { "X-API-KEY": "cheia-ta" };

async function ca(cui, an) {
  const r = await fetch(`${baza}/bilant/${cui}/${an}`, { headers: antete });
  if (!r.ok) return null;
  return (await r.json()).data.date.cifra_afaceri;
}

const inceput = await ca("90000010", 2019);
const sfarsit = await ca("90000010", 2023);
if (inceput > 0 && sfarsit > 0) {
  const cagr = Math.pow(sfarsit / inceput, 1 / 4) - 1;
  console.log(`CAGR: ${(cagr * 100).toFixed(1)}%`);
}

Între 2019 și 2023 sunt patru intervale, de aici acel 1 / 4.

Unde se strică de obicei comparația

Inflația. Cifrele din bilanț sunt nominale, în lei curenți. În anii cu inflație mare, o creștere a vânzărilor poate însemna doar prețuri mai mari, nu mai multă marfă vândută. Când analiza stă la baza unei decizii care contează, compară creșterea cu inflația din aceeași perioadă. Mai simplu, compar-o cu evoluția sectorului, care a trecut prin aceleași prețuri.

Primul an de activitate. O firmă înființată în octombrie are în primul bilanț doar câteva luni de vânzări. Dacă pornești de acolo, ies procente spectaculoase și fără niciun sens. Eu încep comparația cu primul an complet. Același lucru pentru cagr_ca: pleacă de la primul an cu date, așa că la o firmă înființată în cursul anului îl recalculez din serie, fără primul an.

Schimbarea activității. caen și denumire_caen arată activitatea principală din cel mai recent an. O firmă care a trecut de la comerț la servicii are vânzări vechi care nu se compară cu cele de acum. Când vezi un salt ciudat, uită-te întâi la ce face firma azi.

Vânzări fără profit. Cifra de afaceri poate crește în timp ce firma pierde bani. Pune alături rezultatul net cu semn, din indicatori.rezultat_net, nu profit_net, care e 0 la o firmă pe pierdere. O firmă care își dublează vânzările cu marje tot mai subțiri poate foarte bine să-și cumpere creșterea vânzând sub cost.

Vânzări fără oameni. Raportul dintre cifra de afaceri și numărul mediu de angajați spune ceva despre modelul de afaceri. Un distribuitor are vânzări mari pe angajat, o firmă de servicii mai mici. Dacă raportul se schimbă mult de la un an la altul, poate fi externalizare, automatizare sau doar o reclasificare.

Locul firmei în sectorul ei

Ruta GET /api/v1/bilant/{cui}/pozitie (3 credite) întoarce, în marimi.cifra_afaceri, locul firmei (loc din din), percentila, mediana_sector și raportul față de ea (fata_de_mediana). Anul îl alegi cu ?an=; fără el se ia ultimul an cu date. Pentru pragurile întregului sector, API-ul Statistici îți dă, pe fiecare cod CAEN și an, distribuția cifrei de afaceri: p25, mediana, p75 și p90. Cu ele poți spune mai mult decât „firma a crescut cu 12%”, de exemplu că a trecut din jumătatea de jos a sectorului în primul sfert.

La ce folosești comparația

Să zicem că lucrezi la un furnizor de echipamente și ai o listă de 300 de firme din județ. Cele cu cifra de afaceri în creștere constantă au de obicei nevoi noi, de la utilaje la oameni și servicii, deci merită sunate primele. Invers, dacă ești pe partea de credit comercial, o scădere câțiva ani la rând e motiv să scurtezi termenul de plată sau să ceri garanții, chiar dacă firma e încă pe profit. La achiziții, un furnizor care vinde mult mai puțin decât acum doi ani poate avea probleme de capacitate sau de finanțare, și e mai bine să afli asta înainte de o comandă mare.

Ce înseamnă „scădere mare” și câți ani iei în calcul decizi tu. Orice prag fix e doar un reper și trebuie ajustat pe domeniul în care lucrezi.

Rutele de evoluție și poziție sunt descrise pe pagina API-ului Bilanț. Cu cele 250 de credite gratuite pe care le primești la înregistrare, fără card, poți trece prin clienții și furnizorii la care ții cel mai mult.